Cât de profund poți să ajungi?

Cât de profund poți să ajungi?

În acest secol, majoritatea populației pământului are o măsură oarecare de inteligență. Majoritatea am făcut măcar o clasă de școală și știm să citim. Și în îngâmfarea aceasta credem că știm tot și nu mai ascultăm pe alții. Credem că nimeni nu mai are dreptul să ne învețe dacă nu este un guru. Credem că oricare alt om nu ne mai poate învăța nimic.

Este adevărat că nu toți oamenii pot să ne învețe totul. Multe idei din discuții ar putea să nu se aplice nouă, dacă este vorba de ceva psihologic. Sau să nu aibă îndeajunse argumente pentru a putea fi acceptate, dacă e vorba de ceva științific. Însă, un lucru foarte important este să ascultăm pe fiecare și să analizăm tot ceea ce spune acea persoană și să extragem din orice discuție ceea ce ni se pare nouă logic și de folos. Cele mai multe discuții pe care le purtăm și mai ales dezbaterile de idei, le facem ca să ne spunem ideea noastră si demonstrăm interlocutorului că suntem corecți. Putine discuții le purtam pentru a asculta partenerul și a înțelege ce se întâmplă în inima și în mintea lui. Ei bine, ascultarea atentă a ideilor expuse de către interlocutor și încercarea de a înțelege discursul său – eu numesc profunzime.

Profunzimea este capacitatea de concentrare pe care o putem aloca lucrului ce îl creăm sau discuției ce o avem. Profunzimea aceasta de care vorbesc este sinonim cu focalizarea și concentrarea. Dar voi folosi termenul profunzime pentru că are o notă mai sentimentală.

Și am observat multe beneficii extraordinar de frumoase ce le poate aduce profunzirea noastră în orice lucru. Vrei să le afli și tu? Atunci continuă citirea

Care sunt beneficiile profundității?

Îți aduce fericire

Am trăit acest lucru acum două zile când aveam o discuție filosofică cu un prieten. Am avut multe discuții cu el până acum, dar asta de acum două zile a fost specială. A fost specială pentru că am reușit să ajung adânc cu el. Cum am făcut asta? Pentru prima dată l-am ascultat fără să pregătesc o replică în timp ce el vorbește. Îmi imaginam fiecare cuvânt care-i ieșea din gură. L-am ascultat ca să îl înțeleg. Mi-am imaginat că eu sunt el, și că tot ceea ce îmi povestea el de fapt am trăit eu. Atunci am înțeles ceea ce gândea el. Am înțeles și de ce. Asta mi-a adus fericire și o deosebită împlinire, pentru că eu am învățat și înțeles un lucru nou. M-am bucurat de asta pentru că am observat și cred cu tărie că orice experiență cât de mică nu ar fi, învățată și trăită, îți poate schimba viața total.

Imaginează-ți ce fericire ai putea avea tu, dacă ai intra în adâncimile unui lucru care te pasionează, fie vorba de carieră, materie științifică sau sport? Cât de mare bucurie vei avea tu când vei lucra la afacerea ta cu dedicație și vei vedea că încasezi într-o lună cât încasai înainte timp de un an? Imaginează-ți cât de mare bucurie vei avea tu dacă vei intra în profunzimea științei și vei descoperi o nouă lege științifică ce va schimba cursul istoriei. Și bucuria asta rezolvă o problemă fundamentală a existențialismului, care este:

Ne ajută să găsim sensul vieții noastre

Corect! Sensul vieții! Atunci când ne profunzim și realizăm ceva, simțim acea imensă bucurie de care am vorbit anterior și ea îți aduce rezolvarea la problema sensului vieții tale. Atunci realizezi că în viața asta vrei să mai ajungi la acel mare extaz de bucurie. Și vei ajunge acolo făcând acele lucruri care te-au adus anterior. Fie că ești medic care ajungi să devii cel mai bun și să descoperi vaccine noi. Fie că ești un sportiv și înveselești sute de milioane de oameni. Fie că ești un muzicant care alini miliarde de inimi. Pentru că noi trebuie să realizăm faptul că suntem doar într-o grabnică și vremelnică trecere pe acest pământ. De aceea trebuie să lăsăm ceea ce e mai bun descendenților noștri. 

Și Dumnezeu cred că a pus această poftă de sens al vieții în inimile noastre cu acest scop. El a creat legi, după care se mișcă totul. Gravitație ca să ne putem mișca pe pământ. Fotosinteză la plante ca să aibă cum să se hrănească. Hormoni ca să avem pofte sexuale și să ne înmulțim. Și în final acel gol profesional pe care îl simțim. Acest gol sau această lege lăsată de Dumnezeu ca noi să avem poftă de simți împliniți doar atunci când creăm, când stabilim noi limite, când mișcăm lumea înainte și să lăsăm tot ceea ce e mai bun urmașilor noștri. Pentru că:

Lumea pe care o vedem azi în jurul nostru este datorită faptului că unii oameni au intrat în profunzimile lucrurilor.

Ce se întâmplă când apeși întrerupătorul? Se aprinde lumina! Când băgăm telefonul în priză vedem că se încarcă. Dar, asta este totul datorită faptului că într-o cu acum un secol în urmă, Nicola Tesla a reușit să înțeleagă legea curentului până la nivelul atomilor și să își imagineze cum aceștia circulă prin firele de cupru și în baza căror legi se mișcă. Muzica ce o asculți și ce îți umple inima de cele mai frumoase emoții, a fost creată de cei care au ajuns atât de adânc în lumea notelor muzicale. Să nu fi fost cei care au intrat în profundități, noi acum nu am fi avut nici foc măcar! Zburăm cu avionul pentru că cineva a intrat în profunzimea aerodinamicii. Corăbiile plutesc pentru că Arhimede a intrat în profunzimea legilor sale. Și lista ar putea continua mult…

Cum poți să te profunzi?

Înțelege frumusețea beneficiilor

Când vezi pe cineva ce conduce mașina visurilor tale… să zicem Ferrari, care este lucrul cel mai important pe care vrei să îl întrebi? Cum a reușit să își cumpere așa mașină, ca mai apoi să te duci și tu să faci la fel și să ai și tu acea mașină. Motivația poate să apară doar din două cauze: frica sau iubirea. Motivația apărută din frică te împinge la lucruri de supraviețuire. Mult inferioare comparativ cu alea apărute din iubire sau fericire. Pentru că lucrurile făcute din motivația iubirii și a te împing la fapte eroice și la catharsis. La fapte ce rămân scrise în istorie.

Dacă vei înțelege beneficiile mărețe ale profunzimii vei dori să le ai și tu! Începe de aici. Mai apoi…

Iubește singurătatea

Să încep cu o mică remarcă: singurătatea, sau intimitatea pe care o ai cu cineva! Și nu mă refer la intimitatea trupului. Ci la acea emoțională și rațională. Am generalizat singurătatea, pentru că e destul de dificil să găsim persoane cu care să te simți atât de bine încât să ajungi în intimitatea aia spirituală. Și dacă nu găsești așa persoane, e mai bine singur.

Totuși cât de multe persoane nu ne-ar înconjura, vor fi mereu lucruri ce le vom simți doar noi și absolut nimeni altul. Când te doare trupul sau sufletul, ai observat că doar tu simți intensitatea acelei trăiri? E drept că cât de mult nu te vor consola prietenii, doar tu vei simți durerea acelei despărțiri. Și acele trăiri la ce ne duc? Acele trăiri ne duc într-o stare în care noi intrăm în profunzime… În profunzimea aceasta creăm, inventăm, descoperim, aducem sens și echilibru vieții noastre. În singurătate, reușești să analizezi toate aceste lucruri. Distracția este inamicul creației și a succesului. Distracția este de suprafață. Și e bună doar ca repaus temporar. Însă în singurătate reușești să te focalizezi foarte bine și să intri în profunzimea oricărui lucru.

Sa găsim partea bună din orice lucru

Tendențial, noi oamenii câutăm confortul și iubim să ne complacem acolo. Evităm cu orice putință situațiile problematice, urâm inimile zdrobite, însă în acele momente, reușim să ajungem cel mai profund, pentru că acolo suntem singuri. Atunci creăm lucruri ce ne vindecă inimile noastre și foarte probabil ale multor altora dacă creația noastră este publicată și e o operă de artă sau o melodie sau un film. Shakespeare își vindeca inima scriind poezii, și cu el și mulți alții simt acele emoții. Mulți muzicanți își scriu trăirile pe note. Scriu muzică ca să își vindece inimile de anumite trăiri. Și noi eventual ascultândule ne videcăm la fel.

Un om înțelept spunea că noi trebuie să învățăm de la toate. Învață de la nufăr să fii mereu curat. Învață de la stâncă cum neclintit să crezi. Învață de la soare cum trebuie s-apui. Învață de la lucruri rele ce trebuie să faci ca să nu mai greșești. Și cine știe… cine știe dacă faptul că ți se sparge anvelopa dimineața nu e de fapt unicul lucru prin care ai fost forțat să eviți un accident ce l-ai fi putut avea care să-ți fi luat viața.

Pentru supraviețuirea rasei noastre cunoștințele pe care le avem majoritatea ne sunt de ajuns. Dar asta nu este de ajuns pentru a găsit un sens și o plăcere a vieții. Pentru a găsi aceste lucruri noi trebuie să ne aprofundăm cât mai adânc posibil. Tu ai înțeles beneficiile? Ce lași în urma ta?

Back to Top
Close Zoom
I've disabled context menu to protect my data. If you want to copy some data contact me before.